Announcement
Man and Mollusc is proud to announce its own children's book "Sammy's Adventure"

 

 

 

 

 

 

AVENTURILE LUI SAMMY

de Robynn Honeychurch

 

O producţie Man and Mollusc

 

 

http://manandmollusc.net

 

©

 

1000419

 

« Man and Mollusc » (Nr. 0954775) este un site deţinut şi administrat de către Avril Bourquin.

 

Această versiune in limba română nu conţine nici una dintre ilustraţiile ce apar in varianta tipărită.

 

© Poveste pentru copii produsă de « Man and Mollusc ».

 

ISBN :0-9730436-0-1

 

Autor :

Robynn Honeychurch

Ilustraţii (în varianta tipărită):

Anna Palumbo

Producţie si conţinut ştiinţific:

Avril Bourquin

 

(pagina 4)

Aventurile lui Sammy

 

Salut !

Numele meu este Sammy şi sunt un melc de pădure din familia Gasteropodelor.

Îi povesteam prietenului meu Sadie ce aventură uimitoare am avut săptămâna aceasta. Încă nu pot crede că s-a întamplat chiar aşa. De abia mai respir… ultimele trei zile mi le-am petrecut pe drum. Însă sunt în sfârşit din nou acasă.

Am locuit întreaga viaţă lângă Pârâul de Argint, alături de fraţii, surorile şi prietenii mei. Ne petreceam zilele mâncând frunze veştejite ce cădeau din mesteacănul  mare sau din stejarii ce mărgineau pârâul. Ne plăcea foarte mult să mâncăm algele si muşchiul care creşteau pe stânci de-a lungul Pârâului de Argint.

 

(pagina 5) – Ilustraţie

 

(pagina 6)

Iubesc casa mea din pădurea rece si umedă. Uneori, împreună cu prietenul meu cel mai bun, Sadie, ne plăcea să ne căţărăm în copacul nostru favorit. Acela, acolo, chiar lângă pârâu ! Îl exploram căutând lichenii gustoşi care îi cresc pe trunchi şi pe ramuri.

(Ilustraţie)

MMM ! MMM !

Lichenii aceia sunt cel mai bun lucru din lume pe care l-am mâncat vreodată.

 

(pagina 7)

Până în urmă cu o săptămână nu am plecat de lângă Pârâul de Argint  mai departe de acel arţar pe care îl vedeţi acolo, în depărtare. În unele zile mă simt agitat şi chiar căţăratul în copaci devine plictisitor.

După cum s-ar putea deja să ştiţi, nu îmi este uşor să mă deplasez nicăieri repede. Iată ! În timp ce voi aveţi câte doua picioare eu nu am decât unul cu care trebuie sa alunec pe sol. De fapt se cam fac glume pe seama mea, am reputaţia că merg foarte încet…. şi…. este adevărat ! Din această cauză nu m-am gândit că am să ajung vreodata în vreun loc pasionant sau să fac altceva diferit. Dar totul s-a schimbat sâmbăta trecută.

 

(pagina 8)

Săptămâna trecută eram un pic mai departe de aici, lângă piatra aceea netedă când am auzit un zgomot puternic :

Trosc ! Trosc ! Trosc !

M-am uitat in sus şi am vazut un băiat venind spre mine pe malul pârâului.

Am fost atât de speriat ! Nu mai văzusem nici un om până atunci, iar Sadie îmi spusese că unora dintre oameni le place să ne mănânce. Alţii ne scot cochiliile pentru a le colecţiona ! Asta ne ucide ! Unii oameni chiar ne iau la ei acasă pentru a fi animalele lor de companie !

 

(pagina 9) – Ilustraţie

 

(pagina 10)

Nici nu mai trebuie să vă spun, tremuram de frică ! M-am retras in cochilie să mă ascund.

Dacă băiatul nu mă vede şi, accidental, unul dintre picioarele lui mă zdrobeşte ?       

Ce se va întampla dacă mă vede ?

M-am simţit, deodată, ridicat sus de tot în aer foarte departe de pământ. Apoi, neaşteptat, am fost băgat într-un loc călduros şi întunecat.

Eram zdruncinat în sus şi în jos. Mi-a luat ceva timp până m-am calmat şi mi-am dat seama ce se întâmplase…..   Băiatul mă răpise ! Nu îmi venea să cred !

Ce puteam să fac ? Ce avea să se întâmple cu mine ? Am încercat să nu intru în panică şi să îmi reamintesc că dintotdeauna îmi dorisem să călătoresc, să fac ceva nou şi palpitant. Şi asta era cu siguranţă ceva nou. Nou dar înspăimântător !

 

(pagina 11) – Ilustraţie

 

(pagina 12)

După un timp s-a făcut din nou lumină. Am simţit că sunt pus pe un teren umed si rece. Dar nu mirosea la fel ca pământul de lângă Pârâul de Argint.

Când m-am simţit suficient de curajos mi-am scos capul din cochilie. Mi-am rotit tentaculele împrejur, privind şi mirosind pentru a descoperi noile mele împrejurimi.

Băiatul mă pusese într-un fel de cuşcă de sticlă!

În casa mea nouă era un mic bazin cu apă (un capac) şi câteva frunze verzi alături. După ce am cercetat puţin am descoperit că sunt singur. Am mestecat câteva frunze şi am alunecat către micul meu iaz simţindu-mă singur.

Din nou singur si plictisit.

 

(pagina 13)

 

Nu se mai auzea murmurul pârâului. Nu mai aveam alge gustoase să mănânc. Îmi era dor de prieteni şi de familie.

M-am retras în cochilie şi am adormit.

 

(pagina 14) – Ilustraţie

 

(pagina 15)

Când am ieşit  din cochilie am fost surprins să văd că aveam companie! În noua mea casă mai exista un melc. Numele său era Sandy şi am devenit repede prieteni. Ne-am împărtăşit unul altuia cum ajunsesem fiecare dintre noi în acea ciudată cuşcă de sticlă.

Dupa câteva zile eu şi Sandy am început să dansăm dansul curtării. Nu mai făcusem asta până atunci dar am ştiut instinctiv ce să fac. Curând amândoi am depus câte o grămăjoară de ouă alb-sidefii. Le-am aşezat în cele două găuri pe care fiecare ni le săpasem.

Acum mi se întâmpla cu siguranţă ceva nou şi palpitant.

Sandy mi-a explicat că în una sau două săptămâni din ouăle clocite vor ieşi nişte pui de melc. Mici melci care vor arăta exact ca noi. 

 

(pagina 16)

Doar că Sandy a observat că băiatul uitase să pună capacul deasupra casei noastre.

Puteam evada!

Era trist să lăsăm ouăle în urma noastră dar ştiam că puii nu vor avea nevoie de noi. Ouăle se vor fi clocit singure. Băiatul, de bună credinţă, ne lăsa în fiecare zi apă şi frunze proaspete. Însemna că cei mici vor fi bine îngrijiţi.

Aşa că, împreună cu Sandy, am escaladat peretele de sticlă lăsând numai două dâre argintii in urma noastră. Curând aveam să ajungem la marginea cuştii noastre de sticlă şi de acolo eram, aproape …liberi !

Ne aflam pe pervazul unei ferestre. Privind în jos pe lângă marginea pervazului am observat că pământul nu se afla departe. Mergeam… spre libertate !

 

(pagina 17) – Ilustraţie

 

(pagina 18)

Coborând cu grijă am ajuns în mijlocul unei mari grădini în care mirosea minunat. Nu mai fusesem niciodată într-o grădină! Sandy mai fusese şi mi-a povestit cât de bune sunt frunzele proaspete de fasole sau de varză.

Am gustat şi eu. După ce avusesem aventura vieţii mele mi se făcuse foame ! Am mâncat mult. Sandy avusese dreptate, mâncarea era delicioasă. Eram atât de absorbit de bucuria mea încât nici nu am băgat de seamă că în grădină intrase o ditamai femeia.

Dintr-odată femeia s-a năpustit asupra mea. Şi-a agitat mâinile şi a strigat ceva despre găurile pe care le făcusem în frunzele verzelor ei.

M-am uitat împrejur dar Sandy dispăruse. Singurul lucru pe care l-am putut face a fost să mă ascund în cochilia mea. Vocea femeii devenea mai puternică pe măsură ce ea se apropia şi începusem să tremur de frică.

 

(pagina 19) – Ilustraţie

 

(pagina 20)

Deodată s-a auzit un alt sunet în aer:

Craa! Craaaa!

Şi apoi:

Fâl !Fâl !Fâl!

 

(pagina 21)

Era zgomotul unor bătăi de aripi! M-am simţit ridicat. Zburam prin aer!

O pasăre mă luase în gheare. Am scăpat de femeia înspăimântătoare care striga fiind salvat de o cioară…

De abia atunci în mintea mea s-a făcut lumină! Nu fusesem deloc salvat, fusesem prins! Prins de către o pasăre căreia îi plăcea să mănânce melci.

Cu siguranţă că asta nu era deloc bine !

 

(pagina 22)

Înainte să îmi dau seama ce pot face, cioara mi-a dat drumul ! M-am simţit căzând prin aer şi aterizând pe pământ cu o bufnitură dureroasă.

Buf !

Asta este ! – m-am gândit. Am să fiu mâncat !

Pasărea avea să mă ciugulească din cochilie şi voi fi prânzul ei. Voi fi mâncare pentru păsări şi doar atât ! Nu îi voi mai vedea niciodată pe Sandy, Sadie sau familia mea.

 

(pagina 23)

Dar nu am fost mâncat, cum să fi fost ? Altfel nu m-aş afla aici să vă pot povesti aventura mea.

O pisică portocalie m-a salvat. S-a furişat şi, încercând să prindă cioara, a gonit-o.

Pasărea a uitat cu totul de mine când a văzut pisica. Nu îşi permitea să stea prin preajmă şi să rişte să fie prinsă de pisică.

 

(pagina 24) – Ilustraţie

 

(pagina 25)

M-am târât sub o frunză, m-am retras în cochilie şi am aşteptat ca lucrurile să se liniştească în jurul meu. Într-un sfârşit au plecat şi cioara şi pisica. Când am îndrăznit să ies din nou din cochilie se făcuse întuneric.

Eram deja plecat de cinci zile şi vroiam din tot sufletul să ajung din nou acasă. Îmi doream ca măcar să fi apucat să îmi iau rămas bun de la Sandy, dar fusesem despărţiţi în grădină. S-ar putea să nu ne mai vedem vreodată.

Trist şi încă tremurând am plecat în direcţia pe care, instinctiv, o credeam spre casă.

 

(pagina 26)

Acasă, lângă Pârâul de Argint.

Am avut de parcurs un drum lung, lung de tot. Mi-a luat trei zile să ajung din nou aici. Este cam un kilometru din grădina aceea până în pădurea mea. Întâmplător, epuizat şi înfometat, am văzut marele şi bătrânul arţar. Apoi am văzut pârâul, pietrele netede lângă care stăteam când am fost răpit şi dincolo de ele l-am zărit pe Sadie!

 

(pagina 27)

Am fost atât de fericiţi să ne revedem. I-am povestit despre aventura mea şi despre cum eu şi Sandy am depus ouă. Sadie mi-a spus să nu fiu trist. Ea şi fratele meu, Silas, făcuseră între timp acelaşi lucru. Curând vor fi mulţi, mulţi, mici pui de melc cu care ne vom juca.

Sunt foarte fericit că am ajuns acasă. Nu voi uita niciodată că împreună cu Sandy am depus ouă în casa de sticlă. Nu voi uita nici pisica care m-a salvat sau minunatul gust al zarzavaturilor. MMM!

 

(pagina 28)

Mâine, după ce am să mă odihnesc, mă gândesc să mai investighez copacul meu preferat. Îmi este poftă de nişte muşchi proaspăt .

Acum vă spun Noapte Bună ! Mă gândesc să mă retrag în cochilia mea pentru un somn mai lung. Poate am să visez la viitoarea mea aventură.

 

 

§         

§       

 

 

Conţinutul ştiinţific :

 

 

Melcul Sammy nu este un anume gasteropod. El este un personaj ce sintetizează caracteristicile câtorva din speciile melcilor tereştri. Gasteropodele sunt cea mai mare clasă de animale a Încrengăturii Mollusca. Moluştele sunt animale care produc cochiliile pe care mulţi dintre noi le adunăm. Moluştele sunt nevertebrate, nu au oase sau schelet, au schelet hidrostatic extern pe care partea moale a animalului se fixează cu un fluid sub presiune.

Sammy, ca multe alte animale din pădure este ierbivor. El mănâncă doar plante cum ar fi alge, fungi, muşchi, licheni, etc. Unii melci sunt benefici recoltelor distrugând dăunători precum lichenii sau muşchiul. Sammy se deplasează încet cu ajutorul unui singur picior musculos. O glandă a corpului său secretă un mucus alunecos cu ajutorul căruia alunecă de-a lungul solului sau se caţără în copaci. Această secreţie este utilă şi pentru apărare, are un gust neplăcut şi ţine suprafaţa corpului umedă. Unde secreţia se usucă rămâne o urmă argintie astfel încât se observă pe unde a trecut melcul.

Dacă doreşti să ai un melc drept animal de casă trebuie mai întâi să îl observi cu atenţie şi să înveţi de ce anume are nevoie să trăiască. Mâncare, apă şi o sursă de calciu sunt necesare pentru ca un melc să fie sănătos şi fericit.Dacă noul tău melc a fost procurat dintr-un magazin, nu este o idee bună să fie eliberat în natură când te-ai plictisit de el.  Multe specii de melci de apă sau tereştri, care se găsesc în magazinele cu animale, eliberate într-un nou teritoriu pot cauza distrugeri ale habitatului. Află de la autorităţile locale (în materie de agricultură sau silvicultură) sau de la magazinul de unde ai procurat melcul dacă este un animal localnic şi este bine să fie eliberat. Dacă este recunoscut ca fiind dăunător sau autorităţile nu sunt sigure este mai bine să nu îl eliberaţi în natură. Încercaţi şi poate magazinul de unde l-aţi procurat va avea din nou grijă de el.

Sammy, ca majoritatea melcilor tereştri este hermafrodit, adică şi mascul şi femelă. Pentru reproducere sunt necesari însă doi melci care să copuleze şi să facă transfer de spermă. Amândoi melcii vor depune ouă din care vor ecloza, în stare larvară mici replici ale melcilor mari. Timpul pentru reproducere şi eclozare variază în funcţie de specie.

Melcii tereştri cu cochilie, aşa cum este Sammy, au foarte mulţi duşmani. Păsări, şoareci, ratoni, şerpi, broaşte si alţi răpitori, inclusiv omul îi manâncă. (Câţi dintre noi nu au mâncat escargot ? Aceasta este o specie de melci de pamânt – Helix Aspersa). Păsările extrag melcul din cochilie sau îl aruncă de la înălţime pentru a îi sparge cochilia.

 

 

§         

 

 

 

Sperăm ca ţie şi copilului tău să vă fi plăcut « Aventurile lui Sammy ». Pentru Avril, Robynn şi Anna a fost o plăcere să creeze această carte. Vă rugăm să urmăriţi apariţia noilor cărţi de poveşti despre moluşte aflate în prezent în dezvoltare.

Pentru a afla ce cărţi sunt disponibile şi unde sau despre cărţi ce vor apărea vizitaţi paginile de web ale Man and Mollusc la www.manaandmollusc.net. Acest site este o resursă excelentă ce oferă imagini si date elaborate despre moluşte, proiecte pentru copii şi multe legături către alte site-uri din acelaşi domeniu.

 

 

 

 

Counter for this page only
 
June 01, 2003